Schimbările climatice nu afectează doar agricultura, ci și siguranța alimentelor și a furajelor. Potrivit raportului European State of the Climate, publicat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene și Organizația Meteorologică Mondială (WMO), Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală încă din anii 1980, devenind continentul cu cea mai accelerată creștere a temperaturilor.
Toate regiunile Europei sunt afectate de acest fenomen, iar prognozele arată că tendința va continua. Pentru specialiștii din domeniul siguranței alimentelor și al furajelor, acest lucru înseamnă că temperaturile ridicate și condițiile meteorologice extreme modifică speciile de fungi care colonizează culturile agricole și, implicit, tipurile de micotoxine care trebuie monitorizate.
Impactul schimbărilor climatice asupra riscului de contaminare cu micotoxine
Riscul apariției micotoxinelor este strâns legat de condițiile de mediu, precum:
- temperatura
- cantitatea de precipitații
- umiditatea relativă
- perioadele de secetă
- presiunea exercitată de insecte asupra culturilor
Acești factori influențează atât dezvoltarea fungilor, cât și producerea micotoxinelor.
Pe măsură ce clima devine mai caldă și mai instabilă, structura comunităților fungice se modifică, iar speciile capabile să producă toxine pot deveni dominante. De exemplu, Aspergillus flavus, unul dintre principalii producători de aflatoxine, este deja prezent în solurile europene. Diferența este că noile condiții climatice îi favorizează dezvoltarea pe plante și stimulează producerea toxinelor.
De ce aflatoxinele nu mai reprezintă doar o problemă a sudului Europei
Aflatoxinele sunt printre cele mai atent monitorizate micotoxine, datorită toxicității ridicate și reglementărilor stricte privind limitele admise.
În trecut, contaminarea porumbului cu aflatoxine era asociată în principal regiunilor sudice ale Europei, caracterizate prin temperaturi ridicate. Totuși, modelele climatice au anticipat de mai mulți ani că această distribuție se va modifica.
Pe măsură ce temperaturile cresc, zone care până acum erau considerate prea reci sau prea umede pot deveni favorabile dezvoltării fungului Aspergillus flavus și producerii aflatoxinei B1, în anumite sezoane sau în condiții meteorologice specifice.
Studiu: aflatoxina B1, detectată pentru prima dată în porumb cultivat în Austria
Un studiu publicat în 2025 oferă dovezi concrete privind această schimbare.
În cadrul programului de monitorizare BOKU TTox-Monitor Trial, desfășurat în Tulln (Austria Inferioară), cercetătorii au raportat pentru prima dată prezența aflatoxinei B1 în porumb cultivat local.
Programul urmărește pe termen lung modul în care schimbările climatice influențează apariția și coexistența toxinelor produse de plante și fungi în culturile de grâu și porumb.
În 2024, într-una dintre parcelele analizate au fost identificate concentrații de aflatoxină B1 cuprinse între 4,47 și 29,49 µg/kg, iar prezența fungului Aspergillus flavus a fost confirmată.
Autorii studiului au asociat aceste rezultate cu o combinație de factori:
- temperaturi ridicate
- perioade prelungite de secetă
- infestare severă cu sfredelitorul porumbului
Acest exemplu demonstrează modul în care clima, stresul asupra culturilor și atacul dăunătorilor pot contribui simultan la creșterea riscului de contaminare cu micotoxine.
Cum afectează aflatoxinele siguranța produselor lactate
Contaminarea furajelor cu aflatoxina B1 reprezintă o problemă importantă pentru întregul lanț alimentar.
La vacile aflate în lactație, aflatoxina B1 ingerată este metabolizată în ficat și transformată în aflatoxina M1 (AFM1), care poate ajunge ulterior în lapte și produsele lactate.
În general, aproximativ 0,5–5% din cantitatea de AFB1 consumată este transferată în lapte sub formă de AFM1.
În Uniunea Europeană, aflatoxina M1 este singura micotoxină pentru care există limite legale specifice în lapte:
- 0,050 µg/kg pentru laptele crud
- 0,025 µg/kg pentru formulele destinate sugarilor și copiilor mici
Din acest motiv, controlul aflatoxinei B1 în furaje reprezintă cea mai eficientă metodă de protejare a siguranței produselor lactate.
Ce înseamnă aceste schimbări pentru specialiștii din domeniul siguranței alimentelor și furajelor?
Pentru laboratoare, producători și echipele responsabile de controlul calității, concluzia este clară: strategiile de monitorizare a micotoxinelor trebuie adaptate unei realități climatice în continuă schimbare.
Ipotezele istorice privind zonele cu risc redus nu mai sunt suficiente, în special în sezoanele caracterizate prin:
- temperaturi extreme
- secetă
- presiune crescută din partea dăunătorilor
În acest context, devin esențiale:
- planuri eficiente de prelevare a probelor
- metode rapide de screening
- analize de confirmare în laborator
- programe regionale de monitorizare
- modele predictive privind riscul de contaminare
Aceste instrumente permit identificarea timpurie a zonelor și culturilor cu risc ridicat, înainte ca problemele să devină recurente.
Concluzie: monitorizarea modernă a micotoxinelor devine indispensabilă
Schimbările climatice nu creează un risc complet nou pentru siguranța alimentelor, însă modifică locul și momentul în care apar riscurile deja cunoscute.
Descoperirea aflatoxinei B1 în porumb cultivat în Austria Inferioară reprezintă un exemplu clar al modului în care predicțiile climatice încep să se confirme în condiții reale de câmp.
Pentru Austria și alte țări cu climă temperată, inclusiv România, mesajul nu este unul de alarmă, ci de pregătire.
Programele de monitorizare pe termen lung, strategiile riguroase de eșantionare, metodele analitice performante și sistemele flexibile de testare vor avea un rol esențial în identificarea noilor modele de contaminare și în menținerea siguranței alimentelor și furajelor într-un climat aflat în schimbare.
Soluții complete pentru detectarea și monitorizarea micotoxinelor
Cu peste 40 de ani de experiență în detectarea micotoxinelor, Romer Labs oferă un portofoliu complet de soluții pentru testarea și monitorizarea contaminării cu micotoxine pe întregul lanț agroalimentar.
Portofoliul include:
Screening rapid la fața locului, folosind dispozitivele cu flux lateral AgraStrip® Pro WATEX®, ideale pentru deciziile privind recepția materiilor prime.
Screening cantitativ în laborator, prin testele ELISA AgraQuant®, dedicate celor mai importante micotoxine.
Soluții de purificare și confirmare, utilizând coloanele StarLine™, MycoSep®, MultiSep® și MycoSpin®, adaptate diferitelor metode analitice.
Materiale de referință și control al calității, prin gama Biopure™, pentru validarea și verificarea performanței metodelor analitice.
Servicii analitice externe, inclusiv analize complexe LC-MS/MS și confirmarea rezultatelor atunci când este necesară o caracterizare extinsă a profilului de micotoxine.
Pentru informații suplimentare despre soluțiile Romer Labs și produsele disponibile, consultați pagina de resurse pentru clienți sau contactați reprezentantul local de vânzări.
Acest articol reprezintă o adaptare în limba română, realizată pe baza materialului tehnic publicat de Romer Labs, completată și structurată pentru publicul din România.
Articolul original poate fi consultat aici:
Shifting Climate, Shifting Toxins: Why Mycotoxin Monitoring Needs to Adapt – Romer Labs